Stu Libru Cambierà A Vostra Vita: Les Misérables di Victor Hugo

Bucky Barnes è a relazione di Natasha Romanoff

U 30 di ghjugnu 1862, l'ultimu capitulu di u classicu senza tempu di Victor Hugo Straziatu hè statu publicatu. U classicu senza tempu hè un proverbiu spessu lanciatu intornu, ma in stu casu, ùn puderia micca esse più spot-on. Straziatu ferma quant'è pertinente quant'è quandu era publicatu, è se u leghjite vi cambierà cum'è persona.

Ié, sarete irrevocabilmente alteratu da l'esposizione à l'epupea di Hugo, ancu se l'odiate (trascinà tantu pesu intornu ne rende impussibile di dimenticà-ci hè una ragione per chì i fan li chjamanu cun affezione cum'è The Brick). Ma in tuttu seriu, Straziatu hè una lettura impurtante, scunvurgente, bella è cummossa. Resta cum'è l'opera più famosa di Hugo-è Hugo hà avutu una prodigiosa produzzione, cumprese rumanzi cum'è U Ghjorbu di Notre Dame, puesie, è pezze di teatru avà soprattuttu dimenticati-è hà sculpitu un postu permanente in a cultura pupulare.

U libru ùn hè mai cascatu di moda dapoi a so emergenza (hè statu un best-seller sensazionale in i so tempi, ancu sè qualchì frescu rivistu da critichi snooty). E recensioni ùn anu micca impurtanza: Straziatu hè statu scrittu per u populu è a ghjente l'hà abbracciata. Generazioni di lettori anu cuntinuatu à truvà i so temi centrali di redenzione, amore, oppressione è agitazione contr'à i guverni inghjusti relatabili. L'adattazione musicale di l'anni 80 di Claude-Michel Schönberg è Alain Boublil hè diventata un smash internaziunale, è ancu e persone chì ùn sò micca musicali cunnoscenu e canzone di u spettaculu cum'è I Dreamed A Dream è Do You Hear The People Sing?

Sò un grande fan di u musical (l'aghju ascultatu mentre scrivu questu), è sò statu dapoi a zitellina. Se vulete andà à cantà Un ghjornu di più! cun mè à u karaoke, sò prontu per sempre. Ma ùn hè chè dopu à u liceu chì sò andatu à leghje Straziatu in a so integralità. Hè una impresa prodigiosa: u libru s'assumiglia à più di 650.000 parolle, fendu lu unu di i più longhi rumanzi mai scrittu.

Questa lunghezza assicura chì ancu sì ùn site micca in una parte di a storia - l'introduzione serpente à u Vescu di Digne, dicemu - in e so decine di caratteri affascinanti è di una trama di decennii, Straziatu hà qualcosa per tutti. Quanti libri pudete cumprà per una spiaggia d'estate lettu è esse sicuru chì vi sustene per l'invernu?

A causa di l'omnipresenza di l'adattazioni musicali è cinematografiche (più recentemente u film di Tom Hooper di u 2012, chì hà vintu à Anne Hathaway un Oscar in u so rolu di Fantine, è starred Wolverine cum'è Jean Valjean), parechji cunnoscenu u schema di basa di U Miserable:

Jean Valjean, marcatu criminale per a vita per u crimine di rubà una pagnotta di pane, perseguitu cun feroce persecuzione per decennii da u cuntrullante ispettore di polizia Javert. A salvezza di Valjean per via di a gentilezza di un Vescu è l’adopzione di una giuvanotta, Cosette, lasciata in circustanze misere da una mamma disgraziata chì hà sacrificatu tuttu per ella.

Assai più tardi ci hè a storia d'amore di Cosette cun Marius Pontmercy, forse l'hipster originale (Marius si hè esiliatu da u so bagnu riccu per l'amore di a pulitica bonapartista di u babbu è hà vissutu in guasi povertà cum'è traduttore, passendu a maiò parte di u libru in fondu urlendu di fà ciò chì vogliu, Barone Nonno! quandu ùn facia micca ochji di vitellu à Cosette).

Ancu più tardi in i volumi voluminosi hè introdotta una trama secondaria riguardu à l'amichi di Marius, un gruppu chì si chjama Les Amis de l'ABC (à pocu pressu l'amichi di u populu, in un ghjocu di parolle francese cum'è Hugo si diletta), guidatu da u rivoluzionario focu Enjolras. Ghjovani, idealisti, è soprattuttu figlioli di privilegiu, sti studienti si uniscenu per pruvà à fà falà u guvernu - una protesta in definitiva senza denti è stravagante per e dure condizioni in cui i poveri travagliavanu.

quantu duveria finitu l'omu furmiculu

Hè difficiule di truvà un scrittore elogiatu cum'è Hugo chì hà pigliatu a causa di i malignati cun tanta simpatia è grazia. Puderia sembrà più pulitu in francese, ma ci vole à ramintà chì u titulu di u libru si traduce in inglese cum'è U miserabile, è hè stata sta pupulazione chì Hugo hà pruvatu à alzà per mezu di e so opere è di i so atti. Dickens puderia avvicinassi, ma sapemu cumu si sentia per rivoluzioni viulente, scuzzulate di classe - eranu i peghju di i tempi.

Mentre sò spessu cunfusi cù a prima Rivoluzione francese, l'eventi insurgenti raffigurati in Straziatu sò a Ribellione di Ghjugnu di u 1832, un tentativu breve è fallitu di annullà a munarchia chì hè stata duramente abbattuta da a Guardia Naziunale. E tragiche barricature mostrate cusì drammaticamente in u musical è in e pagine di u libru sò spuntate intornu à Parigi chì Victor Hugo hà assistitu di prima manu.

Hugo, à 30 anni, hè statu pigliatu in carrughju durante a rivolta, è hà fattu l'impressione: hà travagliatu vinti anni per scrive a storia di Straziatu è cusì hà datu à una agitazione pulitica relativamente minima un postu impurtante in a storia è a memoria. Sì pudete leghje di sti ghjovani prumettenti tagliati in u so primu mumentu cù urli di Viva l'avvene! senza esse mossi, avete a custituzione ferma di Javert.

Al di là di u so cumpresu di i ghjorni passati, Straziatu hè una storia veramente umana è umana, è eccu ciò chì l'ha tenuta cusì ricunnisciuta da tante generazioni. A situazione di e donne, u trattamentu di e classi sottuclasse, a crudeltà di l'autorità è a manu pisante di u dirittu inghjustu - questi prublemi sò, purtroppu, sempre universali. In una lettera à u traduttore talianu di u libru in u 1862, Hugo hà scrittu:

Steven Universe in una fuga troppu profonda

Avete a ragiò, signore, quandu mi dite què Straziatu hè scrittu per tutte e nazioni. Ùn sò micca se serà lettu da tutti, ma l'aghju scrittu per tutti. Si tratta di l'Inghilterra è di a Spagna, di l'Italia è di a Francia, di a Germania è di l'Irlanda, di e Repubbliche chì anu schiavi è di l'Imperi chì anu servitori.

I prublemi suciali superanu e fruntiere. E piaghe di a razza umana, quelle grandi piaghe chì coprenu u globu, ùn si fermanu micca à e linee rosse o turchine tracciate nantu à a carta. In ogni locu induve l'omu hè ignurante è addisperatu, in ogni locu induve a donna hè venduta per u pane, induve u zitellu soffre per mancanza di u libru chì duverebbe istruisce lu è di u focu chì duverebbe riscaldallu, u libru di Straziatu pichja à a porta è dice: Aprite per mè, vengu per voi.

Straziatu certamente ùn hè micca una lettura legera, ancu se Hugo hè ancu un umuristu altamente qualificatu chì ùn hà mai vistu un ghjocu di parole chì ùn li piaceva. Ci sò passaghji di grande levità, è, diceraghju, i schizzi più prufondi di e varie sfumature di l'umanità chì scuntrarete.

Pigliate per esempiu ciò chì accade à Javert, chì in tuttu u libru hè statu l'antagonistu primariu di Valjean, un omu cusì impregnatu di a rigidità di i so principii chì hè inconcevibile per ellu chì certe leggi pudianu esse infondate è chì una persona una volta hà decisu di esse un criminale puderia ancu esse bonu. Javert pò ancu esse un rappresentante mudernu di tuttu ciò chì hè sempre sbagliatu in l'infurzazione di a legge è u sistema di ghjustizia penale è a poca vuluntà di parechje persone di piglià i nostri propri sistemi à u compitu quandu aiutanu à sustene a inugualità.

Ma à l'accettà infine chì Valjean ùn hè micca ciò ch'ellu credia ch'ellu era, Javert soffre una completa ripartizione di sé in alcuni di i passaggi più spettaculari di u testu Aghju mai scontru . Finisce per scrive una lettera annantu à tutte l'inghjustizie ch'ellu hà vistu è participatu prima di caccià a so vita, incapace di luttà cun un mondu assai più cumplicatu di ciò ch'ellu s'era lasciatu vede. Leggere cun Javert hè di sperimentà e ruote mentali chì face. Pensu à a rivelazione di Javert tuttu u tempu, è mi piacerebbe pudè rende la lettura necessaria.

O, per un'altra visione guasi opposta di a cundizione umana, fighjate a descrizzione di Hugo di u cinicu, alcolicu Grantaire, attaccatu à l'Amici rivoluzionarii di l'ABC solu cù a forza di u so affettu:

Frà tutti questi cori incandescenti è menti cunvinti bè, ci era un scetticu. Cumu hè ghjuntu quì? Per giustaposizione. Stu nome di u scetticu era Grantaire, è avia l'abitudine di firmà si cù stu rebus: R. Grantaire era un omu chì hà fattu assai attenzione à ùn crede in nunda. [...]

Tutte ste parolle: diritti di u populu, diritti di l'omu, u cuntrattu suciale, a Rivuluzione francese, a Republica, a demucrazia, l'umanità, a civilizazione, a religione, u prugressu, sò venuti assai vicinu à ùn significà nunda à Grantaire. Li surrisse. U scetticisimu, quella caria di l'intelligenza, ùn li avia micca lasciatu una sola idea sana. Campava cun irunia. Questu era u so assioma: Ùn ci hè chè una certezza, u mo bichjeru pienu. [...]

Tuttavia, stu scetticu avia un fanatismu. Stu fanaticisimu ùn era nè un dogma, nè un'idea, nè un arte, nè una scenza; era un omu: Enjolras. Grantaire hà ammiratu, amatu è veneratu Enjolras. À quale stu scruccone anarchicu s'unia in sta falange di menti assolute? À u più assulutu. In chì modu Enjolras l'avia sottumessu? Da e so idee? Innò Per u so caratteru. Un fenomenu chì hè spessu osservabile.

Un scetticu chì aderisce à un credente hè simplice quant'è a lege di i culori cumplementari. Ciò chì ci manca ci attira. Nimu ama a luce cum'è u cecu. U nanu adora u tamburinu maiò. U rospu hà sempre l'ochji fissi nantu à u celu. Perchè? Per fighjà l'acellu in u so volu. Grantaire, in u quale straziava u dubbitu, amava fighjà a fede salì in Enjolras. Avia bisognu di Enjolras.

filmu i zitelli sò bè

Quella natura casta, sana, ferma, verticale, dura, candida u fascinava, senza ch'ellu ne fussi chjaramente cuscente, è senza chì l'idea di spiegalli à sè stessu li fussi accaduta. Ammirava u so cuntrariu per stintu. E so idee dolci, rendenti, dislocate, malate, senza forma si sò attaccate à Enjolras cum'è à una colonna spinale. U so spinu morale si appughjava nantu à quella fermezza. Grantaire in presenza di Enjolras hè diventatu qualcunu una volta di più.

Vogliu dì, chì trà di noi ùn hà micca statu un briacu scetticu profondamente innamuratu di u nostru avversu? Hè cum'è Hugo mi piglia à livellu persunale.

Moltu hè statu fattu in studii, è sopratuttu in fandom, di l'adorazione di Enjolras da Grantaire, è di a caratterizazione omoerotica chì Hugo, un maestru di a cunniscenza classica, sembra averlo stratificato (Grantaire è direttamente equiparato a Patrocles, Nisus, è Hephestion).

L'attenzione di i fan hè ancu attribuita à u push-pull trà Valjean è Javert, è a nascente indipendenza feminista di Eponine, una ragazza audace caduta da bona fortuna ma vera per ella stessa - è senza dubbiu unu di i principali eroi di u libru, accantu à u so picculu brillante è maliziosu. fratellu Gavroche (vede l'immagine Doodle sopra, in cappuccio). Puderia scrive saggi infiniti nantu à quasi tutti i caratteri in Straziatu , ancu i minori, è e so interpretazioni più muderne chì i devoti anu sunniatu. Ùn ci hè altra pruprietà, literaria o altrimente, chì m'inspira una tale devozione è emozione. È in questu, sò chì sò luntanu da solu.

chì passa i mo cumpagni di zitelli

L'attaccamentu feroce à Straziatu esiste forse dapoi u principiu di u libru, ma dopu à u filmu Hooper guidatu di u musical, u so fandom hà splusatu in piena forza à traversu Internet. Ci hè una dedicazione particulare à Les Amis de l’ABC (alias i masci di barricata), rivendicata da una nova generazione chì si pò identificà bè cù u disgruntlement juvenile cù l'autorità inghjusta. I novi Amis sò spessu resi in fic è fanart in un arcubalenu di etnie è sessualità, è i cosplayers li incarnanu in forme è situazioni novi. Da leghje è amà Straziatu ùn hè micca solu un attu prufondu, ma pò diventà un stile di vita.

Una critica frequente di u libru hè a longa è qualchì volta ardua chì Hugo scrive - decine di pagine nantu à a storia di a battaglia di Waterloo per allestisce una scena unica riguardu à Waterloo, dicemu, o l'infame diatriba nantu à l'origine di u sistema di fogne pariginu. . Ma avete a pussibilità di saltà sti passaghji, o ancu imbarcà cun Hugo in tutti i passaghji tortuosi di u passatu. Aghju prumessu chì per u mumentu chì emergite da l'altra parte di Miserabile, averete un sensu di empatia più grande chè mai, è forse u desideriu di cambià u mondu. À vede ci à e barricade.

(imagine: Universale)

(imagine: eccellente Doodle di Google oghje in onore di Victor Hugo)