Ié, Ancu Pasqua Hà Influenze Pagane

cunigliulu cù una margherita annantu

Avà, duvete sapè chì tutte e vacanze divertenti anu urigine pagana è precristiana. Natale , Halloween, u primu di maghju, ancu Ghjurnata di a Marmotta anu origini pagane. Ma sicuramente Pasqua, a celebrazione di a risurrezzione di Ghjesù, ùn hè micca tinta da tutta quella influenza pagana? Ebbè, odiu dì ti, ma hè tutalmente.

sarazanmai daretu à l'attori di voce

Avà, cuncessu. Pasqua ùn hè micca pagana quant'è altre vacanze, cum'è Halloween, ma cum'è Natale, assai di l'accumudazioni staggionali di e vacanze sò pagane in uriginale è ricurdanu à e celebrazione di a primavera, è specificamente à l'equinocciu di primavera. Culori pastelli, conigliuli è ova sò tutti simbuli di a primavera è di a nova vita.

Per ragioni evidenti, l'ova sò state un simbulu di fertilità per parechje culture dapoi l'antichità. L'ovu hè letteralmente una vita nova, allora chì migliore rappresentazione di a primavera, quandu u tempu di l'invernu, a scarsità è a bughjura avianu finitu. L'ove, cum'è parechje tradizioni chì eranu ligate à a fertilità di a terra è à i cicli di a stagione, sò stati assuciati à Pasqua cum'è e tradizioni pagane sò state assurbite .

I cunigliuli, grazia à a so tendenza à avè assai zitelli assai prestu, sò un simbulu di fertilità chì era ancu assorbitu in Pasqua. Ma ... nimu ùn hè propiu sicuru cumu hè nata l'idea di un cunigliulu di Pasqua chì porghje ova è tratta di boni zitelli. A tradizione di l'ovu ricolla à l'Allemagne è l'Europa orientale, induve a pittura di l'ova era pupulare in a primavera, è in u Capelli di Pasqua , O cunigliulu di Pasqua hà una relazione curiosa cù a Dea chì hà datu u nome à a festa.

In un racontu pupulare ucrainu chì spiega l'urigine di u pysanky , (Uova dipinte ucrainu), un acellu feritu hè statu salvatu da esse trasfurmatu in una lepre. A trasfurmazione ùn hà micca pigliatu à pienu, dunque a lepre hà sempre messu l'ova, è eranu culurite. Questa storia hè stata assorbita è mischiata cù u mitu di a dea Eostre, chì si dice chì hà guaritu l'acellu.

A strada, vogliu esse chjaru: i veri cunigliuli ùn ponenu micca ova.

Ma torna à Eostre. Eostre, cunnisciuta ancu cum'è Ostara (da a quale si chjama a muderna celebrazione Wiccan / Neopagan di l'equinocciu di primavera), era una Dea Pagana di a primavera è di a fertilità. Fora di ... ci hè assai poca infurmazione scritta nantu à ella. A prima menzione di Eostre si trova in un testu di u monacu nordumbrianu Bede, scrittu in u 725 CE. Bede hà scrittu chì i pagani celebravanu una festa di Eostre d'aprile.

Ma prima di Bede, ùn ci hè nunda. Avemu u nome è a parolla Pasqua chì sparte una radica cù a parola protoindoeuropea per l'alba, elli . Ma ùn sapemu tantu à tuttu di sta dea. Certi eruditi anu presuppostu chì u so animale sacru era una lepre o un cunigliulu, ma què ùn hè accadutu chè in u 19u seculu. (Fonte: Llewlyn Sabat Essential: Ostara )

Ciò chì ci dice di Pasqua, è anzi, di tante cose o di a nostra storia è tradizioni, hè chì ci hè tantu chì ùn sapemu micca è tante cunnessione, storie è miti chì sò stati persi. I zitelli tedeschi è di l'Europa di l'Est anu avutu storie di u cunigliulu di Pasqua in u 1700, è ùn simu micca sicuri cumu o perchè, solu ciò chì anu fattu è a tradizione s'hè trasformata è diventata un cunigliulu chì porta i zitelli à u cicculata ... perchè Ghjesù hè mortu?

A tradizione umana hè una cosa divertente. Si evolve in permanenza è rinasce, interpretendu i ritmi naturali di a Terra in nuvelle storie di risurrezzione o di lepre di ovu. Dunque, quandu cacciate ova culurite quist'annu, ricordate chì site cunnessu à qualcosa di assai anticu, un simbulu di un tempu quandu a nova vita è a fertilità di a terra, i culturi è u bestiame significavanu tuttu. Hè tuttu un pocu paganu, è questu hè un piacè.

(imagine: Pexels)

Vulete più storie cusì? Diventate abbonatu è sustene u situ!

- A Maria Sue hà una pulitica di cumenti stretta chì pruibisce, ma ùn hè limitata à, l'insulte persunale versu qualchissia , discorsu d'odiu, è trolling.-