Viola Davis's Regrets About The Help Are a Reminder to Listen to Black Critics

Viola Davis, Octavia Spencer è Emma Stone in The Help (2011)

In un New York Times articulu publicatu marti, Vincitore di l'Accademia è divinità viva Viola Davis hà parlatu di roli ch'ella hà pentutu di piglià, è quellu ch'ella hà mintuvatu era in u 2011 L'aiutu -Un filmu in u quale hè stata numinata per un Accademia, è per a quale Octavia Spencer hà pigliatu in casa a Migliore Attrice di Supportu.

parchi è rec the pit song

Davis, in a pezza, chiarisce ch'ella ùn hà nunda di male per e persone in u filmu o daretu, ma quessa L'aiutu hà fiascatu cum'è filmu perchè ùn avia micca a voce bona.

Aghju, è L'aiutu hè in quella lista. Ma micca in termini di l'esperienza è di e persone implicate perchè eranu tutti grandi. L'amicizie chì aghju furmatu sò quelle chì aghju da avè per u restu di a mo vita. Aghju avutu una bella sperienza cù queste altre attrici, chì sò umani umani straordinarii. È ùn pudia micca dumandà un cullaburatore megliu cà Tate Taylor.

Sentu solu chì à a fine di a ghjurnata chì ùn eranu micca e voce di e cameriere chì si sintianu. Cunnoscu Aibileen. Cunnoscu Minny. Sò a mo minnanna. Sò a mo mamma. È sò chì se fate un filmu induve hè tutta a premessa, vogliu sapè cumu si sente di travaglià per i bianchi è di crià i zitelli in u 1963, vogliu sente cumu si sente veramente. Ùn l'aghju mai intesu quessa durante u filmu.

Questa linea di pensamentu hè stata seguita da un tweet da u direttore di Selma Ava DuVernay, chì hà parlatu annantu à u fattu chì L'aiutu hè statu l'ultimu filmu à u quale hà travagliatu cum'è publicista. DuVernay hà parlatu nantu à cumu u filmu è e so critiche à u riguardu l'anu spinta à lascià PR è cuntà e storie nantu à e donne nere è l'identità nera chì mancavanu in a cultura.

Quandu aghju intesu e vistu per a prima volta sta citazione di Davis, seguitata da u tweet di DuVernay, aghju pussutu ripiglià immediatamente à u mumentu chì Viola Davis è Octavia Spencer sò stati numinati à l'Oscar per stu filmu. M'arricordu di avè pensatu, seraghju felice per elli, ma mi piacerebbe chì ùn fussi micca per stu filmu. Viola Davis micca diventendu a seconda donna nera à vince l'Oscar di a Migliore Attrice per ghjucà Aibileen in L'aiutu hè statu un mumentu di sollievu per mè-micca perchè ùn era micca eccellente in u filmu, ma perchè a parte ùn era degna nè di ella nè di l'acclamazione chì stava ottenendu.

Eru solu intornu à diciannove anni quandu L'aiutu hè surtitu, è mentre ùn eru micca francu allora cum'è avà, dopu avè lettu u libru è dopu vistu u filmu, sapiu solu chì qualcosa ùn andava bè cù a storia. Aghju fattu e mo ricerche è aghju scupertu chì l'autore di u libru, Kathryn Stockett, hà scrittu a storia basendusi nantu à a so pròpia esperienza cù un travagliadore domesticu neru. Era ancu ella citatu in causa da una donna chjamata Ablene Cooper, una vechja babysitter per u fratellu di Stockett chì hà dichjaratu chì Stockett hà adupratu a so somiglianza. Stockett hà dichjaratu ch'ella cunniscia appena a donna è u casu hè statu finalmente scartatu, ma hà solu lasciatu un gattivu gustu in bocca.

U libru, assai cum'è Sue Monk Kidd A vita secreta di l'ape , hè una narrazione annantu à un prutagunista biancu chì ghjunghje in età, cù a schiavitù è i diritti civili cum'è fondu per quellu sviluppu di caratteri. Era qualcosa chì dicenu dighjà i critichi neri L'aiutu quandu hè surtitu per a prima volta. Cum'è Huff Po rimarca, in u 2012, durante a campagna Oscar di u filmu, Roxane Gay hà scrittu un pezzu in u NY Daily News chjamatu cattivu filmu / peghju libru, Parte I: Perchè L'aiutu hè senza speranza, in a quale ella dice:

U libru, di Kathryn Stockett, era debule sia in a parolla sia in l'attu - pienu di clichés, melodrama è una suppa di rialzamentu attraversu a lente di una donna bianca. U libru hà i so momenti, è ùn hè certamente micca cortu in a trama. Ma nunda pò superà a pessima scrittura. A manera chì u libru affronta cun piacè u clima razziale cumplessu di Jackson, Mississippi, in l'anni 60, induve u rumanzu hè ambientatu, hè cusì infuriante da oscurà cumpletamente ciò chì pochi di meriti pussede.

U filmu hè ancu più infuriosu in parte per via di a cumpetenza generale di u filmu. Tuttu pare bè. A direzzione di Tate Taylor hè cumpetente. L'attori si liberanu formidabilmente. Ùn ci hè dubite chì tutti quelli chì participanu à a produzzione anu avvicinatu i so duveri cun un impegnu sinceru.
In u grande schermu, tuttavia, l'offese evidenti da u libru sò visualizati in alta definizione, alta 10 piedi. L'appropriazione indebita di griglie vernaculari nere, in particulare quandu Aibileen, unu di l'aiuti, dice ripetutamente à a so ghjovana carica bianca, Sì intelligente. Sì gentile. Sì impurtante.

L'ultima linea, Sì hè intelligente. Sì gentile. Sì impurtante, hè qualcosa chì dicu in burla à i mo amichi bianchi per fà li ride, perchè a linea hè cusì burlosa.

Cusì sapemu chì i critichi neri-micca tutti, ma alcuni - dicianu questu è sintianu questu à u mumentu. Allora chì era a risposta da spettatori non neri? Ebbè, unu di i pro- L'aiutu critichi chì aghju vistu eranu in realtà da I Ghjovani Turchi , Induv'elli anu scartatu e critiche di u filmu da a nota accademica nera Melissa Harris-Perry.

a ragazza russa canta u quintu elementu

Ciò chì m'hà sempre sticchitu quandu fighjulava stu clip, da u mumentu chì l'aghju vistu, era u modu chì a risposta di l'ospiti si riduce à: Ebbè, ùn l'aghju micca vistu. Aghju amatu u filmu, dunque questa robba ùn hè micca veramente un prublema .

Senti, aghju amatu A forma di l'acqua, ma quandu i difensori di a disabilità mi dicenu i so penseri nantu à u filmu, ùn sò micca cum'è, Beh ié, averianu pussutu fà quessa, ma questu era sempre bonu. Va bè di lascià solu à l'altri populi, chì esistenu in questu spaziu, parlà senza aduprà a vostra piattaforma per parlà cun elli in risposta - soprattuttu quandu vi inquadrate cum'è alliati.

Va bè à dì què L'aiutu hè scrittu, è soprattuttu per, un publicu micca neru. Ùn vole micca dì chì i negri ùn ne possinu gode, o chì, se ti piace, è hè u vostru filmu preferitu, è ti face pienghje, ùn hè micca bè. Hè fantasticu. Tuttavia, chì ùn faci micca sparisce i prublemi intornu. Quandu fate filmi cusì per informà i bianchi chì sò neri era cusì duru ragazzi, hè una narrazione chì a ghjente nera cunnosce vivamente dighjà, allora ùn vi maravigliate se a truvemu mancante di prufundità.

Quandu i critichi neri dicenu chì puzza divertente, ancu sè ùn site micca d'accordu, forse duverebbe ascultà, o à u minimu, ùn ne parlate micca.

(via HuffPo, maghjina: Dreamworks)