Luni di mitulugia: Epona, a dea celtica di i cavalli chì hà cunquistatu Roma

I, QuartierLatin1968, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

Studià è scrive nantu à a mitulugia pò esse una cosa assai frustrante. Per mischjà a filosofia quì, hè spessu cum'è l'alleguria di a caverna perchè ùn studiamu micca divinità originali o miti stessi, ma invece l'ombre ch'elli lampanu in a storia. Quandu guardemu à un diu di alcune culture, vedemu solu una piccula parte di ciò chì era a storia originale. Hè u casu cù a dea Romano-Celtica Epona.

I Celti avianu una cultura cumplessa chì abbracciava millenarii è varieghja da u Cultura Halstatt à livante in Germania in l'età di u bronzu finu à u punente sia per a Gran Bretagna è l'Irlanda è ancu a penisula iberica . A cultura celtica era espansiva è cumplessa, cù una vita prufundamente spirituale è mitica guidata da druidi, chì cuntinuavanu una antica tradizione di storie è credenze tramandate oralmente in anni di furmazione.

episodi di Halloween di parchi è rec

Ma quella tradizione orale ùn significa nunda chì l'antichi Celti credessinu esse scritta, è cusì e nostre fonti per i so miti è credenze venenu da ducumentazione secundaria, cum'è i Rumani o, ancu più rimossi, i monachi cristiani chì scrivenu seculi dopu u fattu. Eccu ciò chì rende Epona una figura cusì interessante, perchè non solu hè una di e poche divinità celtiche chì cunniscimu abbastanza bè, ma a cunniscimu perchè hè stata trascinata in a cultura rumana, eppuru, ùn sapemu micca cume i celti veneravanu ella.

Epona era una Dea Celtica di i Cavalli , chì era assurbutu in a religione rumana. Solu questu stessu hè interessante. Quandu i Rumani eranu fora cunquistendu tutti è scontranu altri Dii, avianu una tendenza à praticà un tipu specificu di sincretisimu , Induv'elli ùn assumianu alcun diu ch'elli anu scontru ùn era micca reale, anu generalmente presuppostu chì Diu era una versione di una divinità Rumana. Si cunfondenu Brigid cun Minerva è Odin cun Mercuriu , ma in certi casi, ùn ci era micca un diu chì pudessinu sincretizà direttamente, è cusì certe volte, quellu diu seria sottumessu à u so propiu cultu è svilupperebbe un cultu rumanu.

Hè ciò chì pensemu chì hè accadutu Epona , chì era veneratu assai trà i Celti di Gallia (a Francia muderna) è di a Germania (ùn duveria micca dì vi induve hè questu). Avemu prima trovu una rifarenza rumana versu ella intornu à u 100 nanzu à Cristu, ma hè solu a prima rifarenza è ci sò testimunianze ch'ella era intornu nanzu à quessa, è evidentemente avia una longa storia trà i Celti cum'è una dea putente. Era a grande ghjumenta ma dinò a patrona di i cavalli, è quessa pigliò nantu à i Rumani.

E questu hè sensu - i cavalli eranu incredibbilmente impurtanti per i Celti è u so modu di vita. I cavalli eranu ancu incredibilmente impurtante per i Rumani, in particulare e legioni romane chì si sò scontru per a prima volta U cultu di Epona trà i Celti . Cumu l'aghju dettu, i Rumani cercavanu i modi chì i dii di e altre culture rispechjavanu u so propiu, ma ùn ci era micca veramente un diu rumanu di cavalli specificamente. Puseidonu avia qualchì associazione equina in Grecia, ma Nettunu era à pocu pressu un diu di u mare, dunque hè logicu chì u cultu di Epona sia statu aduttatu in Roma. Perchè ehi, i cavalli sò veramente impurtanti, allora s'ellu ci hè una dea chì li piace à curalli, andemu a purtalla in a piega.

Epona era venerata ampiamente in a Roma Imperiale, cù icone spuntate dapertuttu, specialmente in stalle. Avia ancu immagini in a stalla imperiale è si chjamava Epona Augusta, assuciandula à l'Imperu stessu. Malgradu questu, ùn avemu micca parechje storie nantu à ella fora di un mitu nantu à a so cuncepimentu induve hè nata quandu un omu s'accoppia cù una ghjumenta. Sembra un pocu stranu ma questu, è in effetti Epona, hà più sensu quandu si capisce un pocu di più nantu à i Celti.

u più grande grasshopper in u mondu

Ci hè assai chì ùn sapemu micca di i Celti, ma sapemu chì assai di e so dee eranu assuciate à a suvranità, vale à dì chì anu datu à i guvernanti u dirittu di guvernà. In Irlanda, i rituali di diventà un rè implicavanu intimamente dee, chì spessu raprisentavanu a terra stessa, ma pudianu ancu esse personificate da un cavallu. I cavalli forse sò stati sacrificati, manghjati, o altrimenti usati in rituali chì conferiscenu a regalità, è in certi casi, ci eranu rituali chì implicavanu un rè accuppiatu cù a dea di a terra, chì puderia ancu esse statu un cavallu o una persona, ùn sapemu solu . Ma sapemu chì i cavalli, in particulare e cavalle, eranu cum'è u spiritu di a terra è una dea hà fattu materiale in quellu cultura. Ma a Gallia è l'Irlanda sò assai luntanu.

Ùn pudemu micca sapè di sicuru se Epona hà servutu i listessi roli perchè e culture celtiche ùn eranu micca tutte uguali è paragunemu miti seculi à parte, ma pudemu in realtà amparà da i Rumani quì. U sincretisimu rumanu hà travagliatu perchè, in certi modi, i Rumani avianu ragione chì alcuni dei locali eranu versioni di i stessi dii venerati in Roma. Parechji dii anu pussutu avè avutu antenati cumuni trà i Proto-Indoeuropei (Cum'è Wikipedia dice, E mitulugia principali aduprate in a ricustruzzione cumparativa sò Indo-Iraniane, Baltiche, Rumane è Norse, spessu supportate da prove da e tradizioni celtiche, greche, slaviche, hitite, armenie, illiriche è albanesi.) evoluzione è migrazione è cambiamentu, ma alcune caratteristiche restanu le stesse. Hè vera ancu per i Celti, è hè cusì chì u mitu è ​​u cultu di una dea ponu aiutà à capì altre divinità.

Quella ci cunnessa torna à Epona, chì pò esse statu assai più per i Celti Gallichi è Germani chì solu una dea di cavalli. Era a personificazione di a terra è di a suvranità ... ciò chì face chì i Rumani a colonizinu un pocu più significativa. Ùn anu micca solu cunquistatu e terre celtiche, anu aduttatu una Dea impurtante chì rapresentava quelle terre è u putere di u populu di guvernà si, è a fece rumana. Ma quessu hà permessu ancu à questu un aspettu di l'identità celtica di suppurtà al di là di a cunquista.

Mentre chì altre divinità celtiche eranu perse o quasi dimenticate, Epona suppurtava cum'è ella stessa. I Celti anu fattu raramente maghjine di i so dii, ma perchè Epona hè diventata Rumana, avemu un saccu di statue di ella, guasi sempre affiancata da cavalli. Solu ste maghjine di una dea di una cultura chì generalmente ùn scrivevanu micca e so storie o facianu immagini di dii hè un tesoru. Epona hà ancu suppurtatu al di là di Roma, in un ghjocu video di tutte e cose, induve hà datu u so nome à u cavallu di Link in u Zelda serie di ghjocu.

Epona hè affascinante micca solu per u so mitu, ma per via di ciò chì ci insegna nantu à i miti stessi è cumu ci ramenta chì ciò chì ùn sapemu micca di questi dii hè spessu assai più di ciò chì sapemu.

Speremu chì vi sia piaciuta sta mitulugia luni! Stu tema hè vinutu grazia à un suggerimentu da u cummentatore Ereshkigal . S'ellu ci hè un mitu chì vulete vedeci scavà in più, fateci sapè è speremu chì ci ghjunghjeremu!

Jane in Mary Poppins torna

(imagine: I, QuartierLatin1968, via Wikimedia Commons)

Vulete più storie cusì? Diventate abbonatu è sustene u situ!

- A Maria Sue hà una pulitica di cummentariu stretta chì pruibisce, ma ùn hè limitata à, l'insulte persunale versu qualchissia , discorsu d'odiu, è trolling.-