Hè u ghjornu di Bastiglia! Parlemu Di l'Innu Naziunale Francescu Incredibly Badass

Mentre riporta a riunione di u presidente Donald Trump cù u presidente francese Emmanuel Macron in Parigi mercuri, Poppy Harlow di CNN hà mischjatu l'innu naziunale americanu è francese. Quandu a banda militare francese hà lanciatu The Star-Spangled Banner, Harlow hà invitatu i spettatori à ascultà invece l'innu naziunale francese:

Aaaaawkward. Ma eccu a cosa: ùn pensu micca chì Poppy Harlow abbia fattu un sbagliu. Pensu ch'ella ammettia solu ciò chì noi americani in secretu sapiamu sempre: a Marseillaise hè un milione di volte più fresca di The Star-Spangled Banner. Duvemu esse furtunati sì i nostri dui paesi cambianu inni.

Fighjate, ammettiamu solu: U Star-Spangled Banner hè un dud. Hè notoriamente difficiule di cantà, di cumincià; per ogni trionfante Whitney Houston-à-u-Super Bowl mumentu, avemu ancu vistu decine di artisti crepa nantu à e note alte o flub i testi (cum'è catturatu in unu di i mo preferiti di tutti i tempi 30 barzellette Rock ). Ci hè un mutivu per chì tutti cumminciamu à applaudisce à e partite spurtive quandu u cantante ghjunghje per a laaaaand di u freeeeee-simu tutti allevati ch'elli l'anu fattu tantu luntanu senza una fusione totale.

sonic the hedgehog novu comicu

È ùn hè micca cum'ellu cummemureghja un mumentu particularmente illustre in a storia di a nostra nazione, mancu. Francis Scott Key hà scrittu a puesia chì e so parolle diventanu eventualmente i testi di The Star-Spangled Banner in u 1814, cummemurendu a difesa riesciuta di Fort McHenry contr'à un bumbardamentu britannicu durante a battaglia di Baltimora. A battaglia hè stata unu di i pochi punti luminosi di a Guerra di u 1812, un cunflittu chì face solu in i manuali di storia americani cum'è un latu - probabilmente perchè avemu persu. (Seriu. À l'Americani li piace à finta chì a guerra sia stata una parità, ma andate à dumandà à un canadianu ciò chì pensanu à quessa.)

Intantu, l'innu naziunale francese hè epicu da u principiu à a fine. Scritta da Claude Joseph Rouget de Lisle in piena Revoluzione francese, era un cantu di marchja, inizialmente intitulatu Canzone di guerra per l'Armata di u Renu. E munarchie europee s’eranu alliate inseme per invadiscia a Francia è distrughje u guvernu rivoluzionariu; Rouget de Lisle hà scrittu a so canzona per motivà e truppe francese à difende a so patria è e so famiglie. Si hè diffusu prestu trà i suldati urdinarii, è quandu i vuluntarii di a cità meridiunale di Marsiglia marchjanu in Parigi cantendu a canzone, hè stata ribatizata La Marseillaise.

A diversità di The Star-Spangled Banner, A Marseillaise tira subitu l'ascoltatore in l'azzione:

Arrìzzati, figlioli di a Patria

Hè ghjuntu u ghjornu di a gloria!

Aiò! Arrìzzati da u culu pigru! U vostru paese hà bisognu di voi - è prestu, perchè e cose vanu à l'infernu:

Contr'à noi tirannia

A bandera sanguinosa hè alzata

Pudete sente, in i campi

U ululazione di sti suldati feroci?

Venenu ghjustu à e nostre bracce

Per taglià a gola di i nostri figlioli, di e nostre mogli!

I testi sò brutali è inflessibili in a so raffigurazione di l'orrori immediati di a guerra. Questa ùn hè micca l'imaghjinaria pittoresca di l'abbagliu rossu di i razzi, o di e bombe chì sboccanu in l'aria chì currispondenu perfettamente cù i pirotecnia di u Quattru di Lugliu. Questa hè una canzone nantu à e donne è i zitelli chì anu a fessura di a gola. A bandera quì ùn hè micca galante streaming; in fatti, ùn hè mancu a bandera francese, ma a bandera sanguinosa di i monarchi tirani di l'Europa. Questa hè a minaccia chì porta nantu à a Francia, a minaccia chì i cittadini francesi devenu luttà:

À l'arme, citatini!

Furmate i vostri battelli!

Andemu, marchjemu!

Chì u sangue impuru

Acqua i nostri campi!

Whoo, andemu à calci qualchì sumere tirannicu! Aiò. Ùn pudete micca aiutà ma esse pompatu da questu-in particulare quella ultima linea, chì hè à tempu spaventosa è stranamente puetica. Finu à oghje, i storichi sò in disaccordu nantu à u sangue chì si suppone annacquà i campi francesi: u sangue straneru di i suldati nemichi? U sangue impuru (cum'è in, non nobile) di i cumuni francesi chì si sacrificanu per a nazione? Nuddu sà veramente da sicuru, ma hè un infernu di una linea per gridà longu à millaie di i vostri cumpatriotti nanzu à un evenimentu spurtivu internaziunale. Dimenticate u fratellu chant di l'USA! USA! -Immaginate solu ciò chì un stadiu pienu di fanatichi americani scrucconi puderia fà cù una canzona cusì.

È ùn aghju mancu mintuvatu a scena maiò di u più grande film di sempre:

Eccu, sò chì certi americani anu sempre da avè un chip stranu nantu à a nostra spalla quandu si tratta di Francia. À fiancu à a lingua inglese è l'habeas corpus, a francofobia hè forse a lascita più durabile di a Gran Bretagna in i Stati Uniti. Ancu se i Francesi ci anu datu u schema di a nostra capitale , 23% di i Stati Uniti cuntinentali , è u nostru più iconicu simbulu di libertà , assai ghjente ùn sà mancu chì a Francia hè u più vechju alliatu di l'America, secondu Trump. (Credu chì quelle persone ùn anu pussutu vede Daveed Diggs cum'è u marchese di Lafayette in Hamilton? Perchè era impossibile dimenticà.)

Per parechji americani, a Francia hè una nazione di 66 milioni scimmie rinuncendu à u furmagliu, snobs di moda chì sentenu male è sò cattivi per l'Americani quandu visitemu u so paese è cummandemu una birra fredda ... è hè solu à noi chì ùn beie micca tutti lager tedesca, quantunque.

hp lovecraft nantu à a creazione di

Ma ghjustu. Andate à guardà quella scena da Casablanca. Or sta scena da La Vie En Rose. O questu momentu di a vita vera di i fan chì cantanu spontaneamente a Marseillaise mentre chì evacuava u Stade de France durante l'attentati di Parigi di nuvembre 2015, o l'assemblea naziunale di Francia facendu listessa cosa ghjorni dopu. Fighjulateli, è dopu dimmi chì ùn site micca prontu à assaltà da sola a Bastiglia.

Campà a Francia, veramente.

(imagine: Assaltu di a Bastiglia , by Jean-Pierre-Louis-Laurent Houel)

Lauren Henry hè un scrittore è un candidatu à u dutturatu in a storia muderna francese chì si cuncentra nantu à u culunialisimu, a migrazione è a furmazione identitaria. Dumandatela di a Francia.