Fans di Pippi Longstocking Protestanu a rimozione di insulti razziali da u spettaculu di i zitelli

pippi

Pippi Calzelunghe, l'indipendente è preternaturale forte (pò alza un cavallu cù una manu , tutti!) eroina di i libri di Astrid Lindgren è un 1969 Spettaculu TV , Aiutò à popularisà u putere di a zitella prima ch'ellu era cunnisciutu, secondu u nipote di Lindgren, Nil Nyman. È avà u zitellu di nove anni, un icona culturale in Svezia dapoi u primu libru hè statu publicatu in u 1945, hà ricevutu un aghjurnamentu mudernu assai necessariu per eliminà i slurs razziali è riflettà a diversità di a Svezia-è i fan sò micca cuntentu.

Cum'è U New York Times spiega, u radiodifusore svedese SVT hà annunziatu in Sittembre chì duie scene serianu editate prima di esse trasmesse à a televisione naziunale stu sabbatu è in un DVD di a serie appena restauratu. In una, a riferenza di Pippi à u babbu cum'è rè di i Negri hè stata cacciata. In un altru, Pippi ùn tira più e so palpebre versu l'altru, fingendu di esse asiaticu, eppuru canta sempre una burla canzone cinese.

Quelli puderebbenu sembrà duie modifiche relativamente minori (considerendu u spettaculu uriginale trasmessu in 1969, mi aspettava a necessità di una revisione più grande) ma letteralmente migliaia di fan di Pippi, assai di elli rispettati ghjurnalisti è educatori svedesi, sò fermamente d'accordu. U dramaturgu è rumanzieru svedese Jonas Hassen Khemiri ùn hè micca surpresu da a reazzione di u so paese: Quandu si tratta di feminisimu, simu megliu; quandu si tratta di razzisimu, simu daretu.

Erik Helmerson, columnistu di a rivista quotidiana di Stoccolma Dagens Nyheter, hà criticatu l'edizioni cum'è censura: Sò assai sensibile à u fattu chì a ghjente sia offesa da a parolla N [...] Ùn l'aghju mai aduprata da mè. Ma vede a decisione di SVT cum'è una immensa ingerenza in a libertà di spressione [...] Induve tiremu a linea? Chì tagliamu è chì guardemu? Quale deve decide? Quale hè chì deve esse offesu prima di taglià una parolla?

Nyheter ùn hè micca solu à opponesi à e modifiche; secondu The Times, Quandu u primu ghjornu di u paese, Aftonbladet, hà pigliatu un sundagiu nantu à Facebook dumandendu: 'Hè dirittu di caccià e parti razziste da Pippi Calzelunghe?', 81 per centu di e prime 25.000 risposte anu dettu di nò. Sicondu u capu di sviluppu di SVT, e risposte iniziali nant'à e rete suciale à l'annunziu di l'emittente eranu odiosi.

Questa reazione hè un pocu sorprendente, considerendu chì sia Lindgren (morta in 2002) sia a so prupietà anu criticatu ancu l'elementi problematichi di Pippi . Lindgren si scusò pè i slurs in u 1970, (solu un annu dopu a liberazione di a serie originale), dicendu ch'ella ùn vulia micca offende. U so duminiu hà appruvatu i cambiamenti di SVT, è hà fattu modifiche in u 2006 à l'introduzione di u libru chì ponenu i slurs in u cuntestu senza cuperteli - ricunnisciendu è accettendu qualchì rispunsabilità per una storia di razzismu mentre a cundanna simultaneamente.

A famiglia hà aghjustatu una prefazione spieghendu chì oghje, a parolla hè cunsiderata offensiva, ma chì quandu i libri sò apparsu per a prima volta, u Negru era una spressione cumuna per e persone cù a pelle nera chì campavanu in altre parte di u mondu chè a nostra.

Cuntinueghja: Quasi micca neri chì campavanu in i paesi nordici, assai pochi zitelli svedesi ne avianu vistu in a vita vera, è a televisione ùn esistia micca quì. I Negri eranu qualcosa di esoticu. A prefazione face rimarcà chì indocu in i libri ùn si vede à Pippi agisce pregiudiziu o pregiudiziu.

Alcuni fan, cum'è l'insegnante di scola primaria di Stoccolma, Kristina Belter, anu criticatu i cambiamenti di SVT cum'è disingenuous, è anu desideratu chì a rete abbia seguitu l'esempiu di a prefazione di u libru: Pensu chì i libri di Astrid Lindgren sò cum'è una parte di a nostra cultura, allora possu capisce perchè l'anu fatta [...] Ma se a lasciate cum'ella era, pò esse l'occasione di discute queste cose cù i zitelli, nantu à a differenza trà tandu è avà. Ma questu hè di mette una quantità periculosa di fede nantu à u putere di u cuntestu per salvà spettatori non bianchi (principalmente i zitelli , ricordate) da esse fattu per sente cum'è L'altru. Cum'è Paulette Rosas Hott, Capu di Sviluppu SVT, dice: Vivemu in una Svezia chì hè multiculturale, è i zitelli devenu sentesi inclusi in ciò chì emettemu.

Vi cunsigliu di leghje U Times articulu per un sguardu più approfonditu nantu à i caratteri problematichi uriginalmente destinati à i zitelli chì sò diventati dipoi icone culturali obsolete, cume Tintin . (I lettori americani cunnosceranu troppu troppu quellu fenomenu dighjà-diavulu, fighjate a maiò parte di i cartoni di Warner Bros.) L'edizione svedese di u Pippi Calzelunghe i libri sò in fatti avà più puliticamenti curretti cà a versione di i Stati Uniti, chì ùn hà micca cambiatu dapoi l'anni 1950 - u babbu di Pippi hè sempre chjamatu rè di i cannibali in un'isula di u Mare di u Sud.

(Via Jezebel )

Stai seguitendu Maria Sue Twitter , Facebook , Tumblr , Pinterest , & Google + ?