A Scuperta di u Craniu 'Dragon Man' Pò rivelà una nova specie umana

harbin cranium

quandu u pokemon biancu hè surtitu

Un craniu anticu, longu piattatu in fondu à un pozzu, puderia esse a chjave per sbloccà un novu capitulu di l'evoluzione umana. I ricercatori credenu chì anu scupertu una nova spezia, chjamata Dragon Man, basata annantu à un craniu ben cunservatu truvatu in Harbin, in Cina in 1933. U craniu si crede chì hè un evoluzionariu più vicinu à l'Homo sapiens cà i Neandertali, creendu a nova classificazione Homo longi , da a parolla cinese long, chì significa drago.

U craniu hè statu scupertu in u 1933 da un travagliadore cinese durante a custruzzione di un ponte annantu à u fiume Songhua chì attraversa a pruvincia di u nordu di a Cina di Heilongjiang, chì si traduce in a regione di u fiume Dragon Black (da quì u nome di l'omu drago). A cità era sottu occupazione giappunese à u mumentu, cusì per impedisce à u craniu di cascà in manu giappunesi, u travagliadore hà purtatu u craniu in casa soia, induve l'hà intarratu in fondu à u pozzu di a so famiglia. U craniu hè statu piattu per 80 anni finu à chì l'omu, nantu à u so lettu di morte, abbia parlatu à u so nipote di u fossile in u 2018.

Dragon Man appartene à un anticu gruppu umanu chì campava in l'Asia Orientale almenu 146.000 anni fà, è presenta una faccia larga, cavi oculari quadrati prufondi, una fronte prominente, denti grossi, è soprattuttu, un craniu di grandi dimensioni, chì misura 9 pollici di lunghezza è più di 6 pollici di larghezza, assai più grande di un craniu umanu mudernu. U craniu presenta una capacità cranica di circa 48 once fluide, chì risponde à a gamma di capacità cranica di l'Homo sapiens mudernu. Questa capacità cerebrale, più e caratteristiche primitive, stabilisce una nova specie sorella chì pò esse u ramu u più vicinu di u nostru arburu evolutivu.

U prufessore Chris Stringer, capimachja di ricerca in urigine umane à u Museu di Storia Naturale di Londra, hà dettu chì u craniu di Harbin hè u fossile u più impurtante chì aghju vistu in 50 anni. Mostra quant'ella hè impurtante l'Asia Orientale è a Cina per cuntà a storia umana. Hà cuntinuvatu, Ciò chì avete quì hè un ramu separatu di l'umanità chì ùn hè micca in via di diventà Homo sapiens (a nostra spezia), ma rapprisenta una sterpa longa separata chì hà evolutu in a regione per parechje centinaia di migliaia d'anni è infine hè stata estinta.

I ricercatori credenu chì u craniu appartenia à un omu di circa 50 anni, cù un nasu ampiu bulbosu chì li permetterebbe di respirà grandi volumi d'aria. Basatu nantu à questu, credenu chì l'omu hà guidatu un stilu di vita altamente attivu, è probabilmente avia un fisicu musculatu ben custruitu chì l'aiutaria à sopravvive à l'inguerni duri di a regione.

Ùn sò micca un omu gif

Mark Maslin, prufessore di scienze di i sistemi terrestri in UCL, hà dettu chì u craniu umanu arcaicu di Harbin cinese ben conservatu aghjusta ancu più evidenze chì l'evoluzione umana ùn era micca un arburu evolutivu simplice ma un densu cespugliu intrecciato. Avà sapemu chì ci era ancu 10 spezie sfarenti di ominini à u listessu tempu chì e nostre propie spezie emergenu.

U prufissore Xijun Ni, un paleoantropologu di l'Università Hebei Geo in Cina, hà dettu chì avemu trovu a nostra sterpa di sorelle perdute da tantu tempu. In una intervista cù a BBC aghjunse, aghju dettu «oh oè!». Ùn pudia micca crede chì era cusì bè cunservatu. Pudete vede tutti i dettagli. Hè una scuperta veramente stupenda!

(via U Guardianu , imagine: screencap / The Telegraph)

Vulete più storie cusì? Diventate abbonatu è sustene u situ!

- A Maria Sue hà una pulitica di cummentariu stretta chì pruibisce, ma ùn hè limitata à, l'insulte persunale versu qualchissia , discorsu d'odiu, è trolling.-